EXEMPLE DE UTILIZARE A INSTRUMENTELOR WEB ÎN MATEMATICĂ

Cele mai populare tipuri de instrumente Web 2.0 sunt:

·         wiki
·         blogul
·         reţelele sociale (social networks)
·         fluxuri de ştiri
·         servicii pentru partajarea conţinutului grafic (Photo Sharing), audio/video Video Sharing
·         platforme (servicii) pentru crearea conţinutului textual, audio şi video
·         servicii pentru partajarea prezentărilor

Blogul poate fi folosit ca mijloc de comunicare și colaborare educațională. Profesorii pot folosi blog-uri pentru a da teme, pentru a crea discuții la clasă, pentru a-i implica pe elevii mai timizi, pentru a veni cu noi provocări web și reprezintă o publicație web ce conține articole periodice cu conținut, de obicei, personal.

Argumente ale folosirii instrumentelor Web 2.0 în activităţile de predare-învăţare ar fi:

·         Sunt amuzante şi antrenante, învăţarea cu plăcere e benefică pentru motivaţie;

·         Există într-o paletă largă, varietatea fiind esenţială;

·         Toate instrumentele descrise sunt gratuite, putându-se realiza proiecte minunate fără nici un cost;

·         Folosind Internetul, proiectele beneficiază de o vizibilitate mult mai mare, iar activitatea nu mai e restricţionată la spaţiul clasei, audienţa devenind astfel global;

·         Părinţii pot lua mai uşor  la cunoştinţă proiectele realizate de copii;

·         Pot fi dezvoltate competenţe variate;

·         Învăţarea nu mai are loc doar în clasa, elevul poate învăţa acasă sau oriunde are acces la Internet.

Aplicaţiile multimedia fac parte din categorii foarte variate: platforme de învăţare/ socializare,  editare de imagini, animaţie, editare şi publicare de material audio sau video, creare de conţinut audio-video în colaborare, creare de grupuri de discuţii sau de jocuri etc. Fiecare aplicaţie beneficiază de o descriere, imagini, exemple de utilizare, adrese de Internet, idei concrete de folosire la clasă, specificarea competentelor cărora se adresează.

Un wiki este o colecţie de pagini web care permite colaborarea dintre vizitatori, este bazat pe web, orientat spre text cu posibile hiperlink-uri şi imagini, având posibilitatea existenţei unor pagini secundare şi a editării istoriei disponibile. Permite publicarea de informaţii, activităţi scriitoriceşti în colaborare cu alţi elevi şi/sau experţi. Contribuie la cercetarea problemelor din lumea reală dar şi partajarea sau reflectarea asupra învăţării. Deoarece este un mod simplificat pentru a crea o pagină de web, wiki-urile pot fi realizate şi de utilizatorii cu cunoştinţe nu foarte avansate în domeniul realizării de pagini web. Utilizatorii pot vedea wiki de la orice calculator în reţea cu un browser. Wiki consolidează aptitudinile de colaborare şi de asemenea promovează învăţarea activă. Autorul unui wiki poate fi notificat cu privire la toate modificările şi poate urmări monitoriza şi dezvoltarea conţinutului site-ului.

Exemple de utilizări în instruire în cadrul unui wiki:

·         Materiale scrise în grup;

·         Dezvoltare web în colaborare;

·         Schimbul de informaţii de documentare;

·         Planificarea unui proiect;

·         Colectarea de informaţii.

Reţeaua socială Facebook are peste 800 de milioane de utilizatori activi. 50% din aceştia intră pe pagina personală cel puţin o dată în fiecare zi. Prietenia în reţelele de socializare nu este condiţionată, de cele mai multe ori, decât de proximitate sau de unele interese comune. Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă britanici de la Colegiul Universitar din Londra a demonstrat că numărul de prieteni de pe Facebook influenţează materia cenuşie din creier. Astfel, cu cât avem un număr mai mare de prieteni în reţelele de socializare online, cu atât anumite zone din creier se dezvoltă mai mult. Potrivit cercetătorilor britanici, trei arii cerebrale din neocortex (stratul exterior al celor două emisfere cerebrale, cu dezvoltarea cea mai complexă) se modifică în funcţie de nivelul de socializare pe Facebook. Doar una dintre aceste zone este responsabilă de percepţia socială atât în viaţa reală, cât şi în lumea virtuală. Ea vizează modul în care procesăm şi în care memorăm reacţiile emoţionale ale celor din jur. Celelalte două zone care se dezvoltă la cei cu mulţi prieteni pe Facebook sunt specializate pentru relaţionarea virtuală. Cum ne influenţează comportamentul zilnic? În reţelele de socializare sunt popularizate cazuri ale unor persoane bolnave care au nevoie de ajutor bănesc pentru a se trata. Atunci când li se prezintă o astfel de situaţie, mulţi dintre noi îşi dezvoltă latura generoasă şi empatică. Fie că trimitem mai departe anunţul respectiv, fie că venim în ajutorul celui nevoiaş într-un mod mai practic, ne dovedim, într-o oarecare măsură, altruismul. De asemenea, prin intermediul reţelelor de socializare sunt popularizate şi o serie de probleme de sănătate. Un exemplu în acest sens este campania de conştientizare asupra problemei pe care o reprezintă cancerul de sân la ora actuală. Chiar dacă majoritatea femeilor nu au făcut decât să posteze pe peretele principal (wall) mesaje legate de cancerul mamar, o parte dintre ele au mers mai departe de atât. Ele s-au interesat care sunt metodele de monitorizare a sănătăţii sânilor şi chiar şi-au făcut analizele necesare. Aceasta înseamnă că reţelele sociale pot să ne influenţeze şi în mod pozitiv starea de sănătate. 

             În ceea ce priveşte procesul de învăţare continuă, platformele de învăţare online şi materialele existente în format digital vor încuraja învăţământul la distanţă, permiţând adulţilor de orice vârstă să dobândească cunoştinţe într-un anumit domeniu. De aceea, pregătirea şi promovarea utilizării instrumentelor Web 2.0 pentru formarea continua în rândul cadrelor didactice este esenţială. Instituțiile de învățământ virtuale pot include exemple la nivel elementar, secundar,  liceal, universitar etc., ca și forme de educație non-formală, educație permanentă, educație vocațională de perfecționare însă mai des în mediul instituțiilor educaționale private. Dar, pentru ca toate aceste lucruri minunate să se întâmple, trebuie ca procesul de dotare a unităţilor şcolare, în special a celor de masă, să fie grăbit şi realizat mult mai responsabil ca până acum. În mediul rural încă nu există laboratoare propriu-zise de informatică (doar o încăpere cu un nume) şi încă reţeaua electrică este foarte deficitară (întreruperea energiei electrice este curentă şi înfrânează orice elan al tehnologiei).