HOMOSEXUALII, MOAȘTELE ȘI EDUCAȚIA

După ce în weekendul abia trecut foarte mulți oameni s-au îndemnat reciproc să voteze DA pentru ca să nu le fie luați copiii de către homosexuali sau pentru ca aceiași homosexuali să nu se mai sărute pe banca din fața blocului în care stau "la negru cu chirie", urmează un alt weekend important pentru națiune. O "megasesiune de pupatul moaștelor" urmează să se deruleze la Iași. Sunt așteptați peste două sute și ceva de mii de oameni cu credință declarată în Dumnezeu. Probabil că printre ei vor fi câteva zeci de mii de oameni care au bifat și sesiunea anterioară, cea cu homosexualii. Lesbienele nu sunt chiar atât de hulite pentru că ele se sărută mai frumos și pentru că ele pot fi bune mame crescătoare de copii, daaa 😜🤦‍♂️? La această "megasesiune de pupatul moaștelor" vom auzi cu siguranță declarații acordate "în credință" prin care vom afla și imboldul ce i-a adus pe credincioși la acest pelerinaj: "pentru ca să fie bine la copiii mei", pentru sănătate, pentru bani... Oricum știam asta, dar țin neapărat să o aud an de an pentru că nu poți pupa niște moaște dacă nu ai un motiv întemeiat să o faci. Acele moaște vor dăinui peste zeci de ani, secole, chiar milenii - când dezvoltatorii software vor lansa niște aplicații pentru telefon prin care să le pupi de acasă, din fundul patului. Ele vor aștepta generațiile următoare de creștini pentru "megasesiuni de pupatul moaștelor" fără număr, fără număr.

În alte părți de țară, nu neapărat în biserici, peisajul vremurilor noastre este completat în mod abuziv de oameni care și-au însușit tot ce-i mai prost din această societate bolnavă. Ei au învățat din mass-media pentru că școala nu le mai oferă nimic educativ. Doi elevi cel puțin dubioși au umilit prin violență fizică un alt elev (silitor, adică nu ca ei, viitori repetenți asistați social), asta însemnând lovituri repetate asupra capului. Un al patrulea filma mândru scena petrecută într-o sală de clasă, în timp ce își flutura niște bancnote în fața camerei, gest pe care îl poți vedea deseori în filmările maneliștilor. Oare ce îi vei spune tu copilului tău atunci când el va veni cu această filmare la tine și te va întreba de ce elevii se bat între ei în spațiul în care pe vremuri se educau adevărate caractere, nu jigodii? Te vei gândi probabil că educația se face în această țară "binecuvântată" prin intermediul mass-mediei. Elevii nu mai ascultă de cuvintele profesorilor (mulți dintre ei depășiți de situație, cu mentalități ce trebuiesc urgent schimbate, etern nemulțumiți de disprețul tuturor față de ei, mai mereu pe fugă pentru a își satisface și familiile lor, obosiți să inventeze și improvizeze pentru că statul oferă doar niște manuale ieșite din uz și pline de erate, îngropați în hârtii din ce în ce mai multe gândite de sus și menite să-i îndepărteze de actul predării). Elevii ajung să fie singuri în sălile de clasă în care ar trebui să existe un cadru didactic. Elevii nu respectă nici cele mai simple reglementări pentru că ei oricum știu despre drepturile lor infinit mai importante decât îndatoririle pe care nu acordă un ban. Elevii mint, elevii jignesc, elevii lovesc, elevii fură, elevii absentează tocmai pentru că elevii asta văd în jurul lor, pe ecranele alea full HD cumpărate din banii părinților sau pe telefoanele de multe ori mai scumpe decât ale profesorilor. Elevii își însușesc singuri educația din peisajul infect existent în afara şcolii. Elevii aruncă cu catedra pe fereastra sălii de clasă după care își amenință profesorul că și el va avea aceeași soartă dacă nu închide ochii. Elevii sunt societatea noastră de mâine, de care nicio persoană autorizată din țara asta nu mai este interesată. Elevii învață cum să invalideze dreptatea și cum să reușească fără eforturi. Elevi am fost cu toții, doar că suntem din ce în ce mai puțini cei care am învățat atunci când a trebuit, am ascultat pe cel de la catedră, de care ne vom aminti cu plăcere toată viața, am respectat inclusiv părinții lăsând capul plecat de fiecare dată când preferam o palmă de la ei în locul cuvintelor moralizatoare.

Mergeam pe stradă... Poți merge și tu, e același lucru... Trec pe lângă coșuri de gunoi pe care mâine nu le mai văd sau le văd căzute, vandalizate. Ele nu mai apar la loc sau apar după câteva săptămâni, până la următoarea bătaie de joc a animalelor cu picioare în loc de creier. Pe alte trotuare a dispărut marcajul pistelor de bicicliști de ani de zile, dar aici nu am ce reproșa, probabil că e scumpă vopseaua și prea puțini zugravii 🤦‍♂️. Mergi mai încolo și mai vezi alte bucăți desprinse din trotuar, alți stâlpișori dispăruți de mult. Aproape că mă deprimă imaginile astea repetate pe lângă care trec zilnic făcându-mă să cred că trăiesc mereu aceeași tristă clipă. La metrou, pe magistrala 4, vezi monitoarele de afișare a informațiilor "în probe" tot de ani de zile, de zici că lucrează echipe întregi de ingineri astronomi pentru a face un afișaj să informeze. Ferească-te toți sfinții de urgențe fiziologice la metrou pentru că puținele toalete pe care le vei găsi te vor face să-ți verși fierea și să te îngălbenești de boala rea odată intrat în ele. Mirosul de urină te urmărește până la ieșirea din metrou, ca la colțul unei străzi traficate de cei mai dubioși consumatori de băuturi spirtoase. Vor veni turiști peste vreo 2 ani, când vom fi o parte a organizării campionatului european de fotbal... La metrou, cu siguranță vor simți din plin "ospitalitatea românească" aromată și îmbietoare.

Am fost plecat în multe locuri, dar în mai puţine decât ai fost tu. Și nu am văzut atâta nepăsare și dezinteres pentru cetățean, pentru oameni, în general. Aici, prea multe excremente peste tot, pe semne că punguțele necesare colectării lor sunt prea scumpe pentru stăpânii frumoaselor patrupede. Am un prieten care chiar face gestul ăsta... Îți dai seama? În țara asta chiar sunt oameni care se apleacă să adune mizeria lăsată în urmă de câinele lui, de parcă asta ar fi ceva minunat în orice altă țară pe care o admirăm! Vezi? Asta e problema românului: de ce să strângă după el dacă e mai simplu să lase așa, de ce să se spele pe mâini atâta timp cât apa e udă 😉, de ce să gândească pentru el dacă turma a decis deja pentru el, de ce să aibă bun simț dacă a fi nesimțit este mai puțin complicat, de ce să aprecieze dacă îi e mai la îndemână să dea cu bâta-n baltă, de ce să aștepte culoarea verde a semaforului dacă el are o mașină scumpă pe care tu nu ți-o vei permite niciodată, de ce să meargă pe marginea trotuarului dacă îl poate folosi tot doar pentru el, de ce să aștepte civilizat să îi vină rândul atâta vreme cât "băgatul în față" îi este prezent în sânge moștenit din cele mai vechi timpuri, de ce să iubească dacă e mai ușor să-și mintă sufletul? Încearcă să îi explici toate astea copilului tău, după care mai stăm de vorbă.

(Aud că unul din cinci români nu a citit în viața lui o carte. Unul sau doi din ceilalți patru au rămas în lumea cărților citite și mă gândesc că unul sau doi sunt mai sănătoși decât restul.)