miercuri, octombrie 02, 2019

REVOLUȚIA BUNULUI SIMȚ (MÂNDRIE COMPROMISĂ)

Pantelimon 20 19,
Mergeam liniștit și bucuros pentru prima zi de pace după atacul unor viruși rătăciți asupra sănătății mele când, deodată, o specie corcită de cocalar îmi agresează zenul. Slab, genul schijă, rupt în dinți, cu ochii după cuceriri pe care nu le va avea niciodată. Peisajul este luminat de către o tânără domnișoară care se deplasa din sens opus, genul "fata Claudiei Schiffer". "Ce frumoasă ești!", zise corcitura fără să-l bage nimeni în seamă, ca și cum el deja se afla la prima întâlnire cu fata din vis. Ptiu, drace, da' nu mai bine îi făceai tu o poză fetei, cu smartfonu' ăla aferent ce îți atârna în mâna bleagă, și o admirai în baia ta de acasă decât să-mi strici mie feng shui - ul? Avem o țară frumoasă, locuită de specii apărute în noaptea revoluției: cocalari, ghiolbani, mitocani, melteni. Bădăranii par deja civilizați printre celelalte specii de inadaptați la civilizație.

Ajung acasă și dau actualizarea informațiilor. Aflu că englezii au declarat din nou Transfăgărășanul cel mai bun traseu montan la nu știu ce capitol. Niște turiști călare pe bicicletă admirau peisajul.
"Am văzut o mulțime de oi, de vaci și de ceea ce lasă în urmă, o mulțime de căruțe trase de cai și de oameni bogați cu mașini luxoase", zice unul. "Ar trebui să aveți mai multe toalete publice și totul ar fi frumos", zice altul. Nu le-o fi spus și lor nimeni că noi obișnuim să ne însemnăm teritoriul pe unde apucăm? Toalete, auzi!

Continui să dau update la informație. Aflu că au avut loc 275 de infracțiuni în școli în ultima săptămână (IGPR). Bună treabă. Ăștia sunt copiii speciilor enumerate mai sus, care își fac de cap nestingheriți, fără teamă de nimeni și de nimic, într-un sistem ce oferă mai mult drepturi decât obligații, într-o școală unde profesorii ar trebui să-și înarmeze pixul cu gloanțe. Bună treabă din nou, școala - pepiniera viitorilor infractori.

Mai aflu că avem cel mai mic număr de studenți din ultimii 20 de ani. Eu nu știu cum naiba de pleacă tineretul ăsta dintr-o țară în care se trăiește atât de bine încât doamna Rovana a reușit din munca ei să plătească la bănci o rată de 7 ori mai mare decât toate veniturile ei?! Bă, studente, bagă-ți mințile-n cap și rămâi aici în țara asta frumoasă ca să le umpli buzunarele doamnelor Rovana și domnilor Orlando!

În rest, sportul românesc e în cădere liberă prelungită și cam ireversibilă. Simona Halep nu mi-a înșelat așteptările și a cedat meciul de la Beijing din motive medicale, la fel cum elevul meu Marin vine conștient bolnav la școală doar ca să facă act de prezență pentru a mai lua bani nemunciți de la stat. Adică doar nu vă supărați atât de tare pe mine crezând că "Simona noastră te iubim suntem mândri de tine" va mai reveni pe primul loc. Până una, alta, ne amăgim degeaba că Bianca Andreescu - "canadiana de origine română" (care, apropos, a învățat tenisul de la canadieni) - îi va lua locul cu pași repezi și atunci vom spune iarăși "Bianca, suntem mândri de tine!" (chiar dacă nu mai ești a noastră demult 😉). Dacă tu nu ne vrei, Bianca, noi - românii te vrem de la distanță, în numele mândriei noastre fără margini.

Toate aceste întâmplări au un singur factor comun: educația. Atunci când ea lipsește, se dezvoltă speciile de oameni fără scrupule și fără bun simț. Am putea să o forțăm, să impunem o atenție mai mare acordată educației, dar cine să facă asta, atâta timp cât mai sus de nivelul bădăranului se află altă specie de oameni corigenți la educație...? Am simțit de multe ori că vreau să fiu parte a unei revoluții, doar că națiunea română nu poate fi salvată decât de revoluția bunului simț.

P. S. Update la update-ul informației
În Piața Constituției, aia aflată fix în fața Casei Poporului, aia în care își fac treaba (aș!) aleșii neamului cu titlu de parlamentari, a avut loc o încăierare între două clanuri rivale de proxeneți înarmați, soldată cu un deces. Clanuri! Proxeneți! Arme letale! Moarte! În fața palatului parlamentului! Unde e mândria de a fi român? În certificatul de naștere? Pierdută printre legile lor făcute pentru ei? Unde e, că a mea se compromite pe zi ce trece?!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu